Noutăți filatelice: Anotimpuri în pictura românească

Romfilatelia pune la dispoziția colecționarilor o emisiune alcătuită din patru timbre şi două plicuri „prima zi” menită să promoveze arta plastică românească și pictori consacrați, remarcați ca maeștri ai picturii.
Tema emisiunii „Anotimpuri în pictura românească” prezintă pe timbre reproducerile a patru tablouri: Iarna (ulei pe pânză) de Theodor Aman, Peisaj cu pom şi oi de Nicolae Grigorescu, Peisaj din Câmpulung Muscel de Iosif Iser, Crângul verde de Ștefan Luchian. Minicolile emisiunii, realizate într-o grafică originală model „tablou de expoziție”, adaugă la imaginile mărcilor poștale reproducerea a patru creații picturale aparținând pictorilor George Catargi (Iarna – ulei pe carton), Ion Andreescu (Târg la Buzău şi Câmp în amurg) și Nicolae Vermont (Ţărancă cu copii – ulei pe carton).
Marca poștală cu valoarea nominală de 4 lei reproduce un tablou al lui Theodor Aman intitulat Iarna. Pictorul s-a născut la 20 martie 1831, în Câmpulung Muscel, județul Argeș. Tânărul Aman a urmat cursurile Școlii Centrale din Craiova, unde a luat lecții de desen la clasa profesorului Constantin Lecca, apoi s-a înscris la cursurile Colegiului „Sfântul Sava” din București la clasa profesorului croat Carol Wallenstein. Între anii 1850-1857, Aman studiază pictura, la Paris, mai întâi cu Michel Martin Drolling, apoi, din anul 1851, cu Francois-Edouard Picot. În perioada 1865-1881, Aman a organizat „Expoziția artiștilor în viață”, eveniment ce poate fi considerat primul salon oficial de artă din România. Theodor Aman a trecut la cele veșnice la 19 august 1891, la București, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. La 10 septembrie 1991, Academia Română i-a acordat lui Theodor Aman titlul de membru post-mortem.
Marca poștală cu valoarea nominală de 6,50 lei reproduce un tablou aparținând pictorului Nicolae Grigorescu, intitulat Peisaj cu pom şi oi. Născut la 15 mai 1838 în satul Pitaru din Județul Dâmbovița, și-a început ucenicia în atelierul lui Anton Chladek. A pictat biserici (biserica din Băicoi, icoanele de la Mânăstirea Căldărușani, realizează picturile Mânăstirii Agapia, praporul și sfântul epitaf de la Zamfira). Remarcat de către Mihail Kogălniceanu, a beneficiat de o bursă la Paris, la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, perioada de la Barbizon purtând marca realismului, apoi a impresionismului în creația lui. Patriot, atent la devenirea țării sale și la drumul pe care aceasta a pornit pentru a-și croi destinul în rândul celorlalte state independente, a însoțit armata pentru a imortaliza scenele rămase celebre ale luptelor de la Grivița și Rahova. În perioada 1879-1890 a lucrat mai ales în Franța, pentru a se stabili mai apoi la Câmpina unde s-a dedicat mai ales picturilor cu temă rustică: peisaje, care cu boi, tărănci, înfățișând, astfel, „podoabele și sufletul patriei noastre”, după cum avea să scrie Alexandru Vlahuță. Pentru întreaga sa activitate și pentru aportul său la dezvoltarea școlii românești de pictură, în 1899 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. S-a stins din viață în 1907, la vârsta de 69 de ani.
Marca poștală cu valoarea de 10 lei reproduce tabloul Peisaj din Câmpulung Muscel, pictura aparținând lui Iosif Iser. Pictorul se naște în data de 21 mai 1881, în București. A fost un pictor și grafician român de origine evreiască, membru al Academiei Române. Artistul plastic Iser a urmat cursurile primare la Pitești și pe cele secundare la Ploiești pe care le finalizează în 1899. Pentru a accede la Academia Regală de Artă va lua lecții de pictură de la profesorul Anton Azbe, drept urmare în luna mai 1900 este admis la această prestigioasă instituție unde va fi îndrumat de cadrele didactice Nikolaus Gysis, Johann Herterich și Aals von Marr. A decedat în 1958, la București.
Marca poștală cu valoarea de 10,50 lei reproduce un tablou al lui Ștefan Luchian intitulat Crângul verde. Pictorul supranumit „poetul plastic al florilor” s-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefănești, un sat (azi oraș) din Botoșani; se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Școlii Naționale de Arte Frumoase, pe care o absolvă în 1889. În toamna aceluiaşi an pleacă la Mȕnchen, unde studiază două semestre la Akademie der Bildenden Künst și execută copii după operele lui Correggio și Rembrandt. Pleacă în anul următor la Paris, unde studiază la Academia Julian și cunoaște, în muzee și expoziții, viața artistică pariziană, aflată în acea perioadă în plină efervescență impresionistă. Revenit la București, va fi în 1896 principalul inițiator al „Expoziției artiștilor independenți”. În 1900 participă cu două pasteluri la ,,Expoziția Universală” de la Paris. Artistul a trecut în eternitate în noaptea de 27 spre 28 iunie a anului 1916, la București, fiindu-i conferit, post-mortem, titlul de membru de onoare al Academiei Române.
Ceilalți pictori amintiți, ale căror opere sunt reproduse în compoziția grafică a minicolilor sunt:
George Catargi a fost un pictor și miniaturist român născut la Reni, Basarabia, în anul 1899. A deprins arta picturii miniaturale la Paris și București. A participat cu lucrări la mai multe Saloane Oficiale. S-a remarcat prin peisaje, compoziții neoclasice, alegorice și miniaturi. Arestat la 4 octombrie 1960 pentru uneltire contra ordinii sociale, a fost condamnat la închisoare, găsindu-și sfârșitul în temnița de la Gherla la 18 mai 1962.
Pictorul Ion Andreescu, fiind comemorat în acest an, când se împlinesc 140 de ani de la trecerea la cele veșnice, a fost unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc şi un admirabil peisagist al secolului al XIX-lea; s-a născut la 15 februarie 1850. A urmat pe rând cursul primar la pensionul particular al lui Andreas Apostolas, în 1863 gimnaziul „Lazăr” din București, apoi Colegiul „Sfântul Sava”. Începând din 1869 urmează „Școala Națională de Arte Frumoase”, recent înființată (1864), condusă de Theodor Aman. Debutul public al lui Ion Andreescu a avut loc la finele anului 1874, la „Expoziţia artiştilor în viaţă” de la Bucureşti, unde a prezentat tabloul Coacăze. Pictorul Ion Andreescu a murit la Bucureşti, la 22 octombrie 1882, răpus de tuberculoză, la numai 32 de ani. A fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române, la 28 octombrie 1948.
Nicolae Vermont s-a născut la 10 octombrie 1866, în Bacău.A studiat la Școala de Arte Frumoase din București, cu Theodor Aman, fiind primul student evreu al acestei instituții, apoi la München și la Paris. În pictura de peisaj, înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu, Vermont a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia, de un lirism pur și delicat, valorificând atât spontaneitatea și acuitatea observației, cât și virtuozitatea desenului. Atras de compoziție, a excelat în pictura de gen inspirată din viața oamenilor simpli, pe care a zugrăvit-o cu multă căldură emoțională (Emigranții, Coșarii, Bragagiu). A fost influențat și de stilul pictorului münchenez Fritz von Uhde. De-a lungul carierei sale, Nicolae Vermont a pictat biserica din Cernavodă, pe cea din Mănești (Prahova), precum şi plafoanele Palatelor Kalinderu și Cantacuzino din București. A participat la o serie de expoziții de artă plastică atât în țară, cât și peste hotare. Nicolae Vermont a încetat din viață la 14 iunie 1932, la București.

M. S.